This gallery contains 1 photo.
“Mergi în viaţă cu o licărire în ochi, cu un zâmbet pe faţă şi cu un scop măreţ în inimă.” (William James) (gând trimis de Liliana )
This gallery contains 1 photo.
“Mergi în viaţă cu o licărire în ochi, cu un zâmbet pe faţă şi cu un scop măreţ în inimă.” (William James) (gând trimis de Liliana )
This gallery contains 1 photo.
Când mergi pe stradă, să mergi ca o lumină… Fiecare om are un mic dar al lui şi numai al lui, care îl reprezintă şi pe care îl face spontan. Care este darul tău? (gând de la Roxana)
This gallery contains 2 photos.
Guest post scris de Frumuşica (frmshk). Se întâmplă, în viaţă, toate cu un anumit rost? Deloc întâmplător, deloc simple coincidenţe? Uneori, de neînţeles pentru noi, pentru că privim totul mult prea superficial? Căutând mereu explicaţii pentru fiecare lucru, uităm esenţa? … Continue reading
This gallery contains 1 photo.
Extrase din cartea Maicii Tereza “In the heart of the world”. “In natura intalnim tacerea – copacii, florile, iarba, toate cresc in tacere. Stelele, luna, soarele se misca in tacere. Tacerea inimii este necesara pentru a-L putea auzi pe Dumnezeu … Continue reading
This gallery contains 1 photo.
Ingrediente: - Un butoi plin de limbi/dialecte/personalitati - Un cana mare cu toleranta - O larga varietate de gesturi - O tona de ascultare / atentie / rabdare - Un degetar de tact - O umbra de umor - Putina … Continue reading
This gallery contains 2 photos.
„O mana plina de seminte de pin va acoperi muntii cu maretia verde a padurilor. Ma voi aseza cu fata spre vant si voi lasa sa curga din mana mea semintele inaltimilor.” (Fiona Macleod) „Daca ne pregatim sa inflorim ca … Continue reading
A fi recunoscator inseamna a recunoaste iubirea lui Dumnezeu in tot ce El ne-a dat, iar El ne-a dat totul. Fiecare respiratie a noastra este un dar al iubirii Sale, fiecare clipa a existentei noastre este o gratie, deoarece aduce cu ea imensa Lui gratie. Recunostinta nu pune nimic la indoiala, nu este niciodata indiferenta, ne trezeste mereu spre minunarea si slava bunatatii lui Dumnezeu. Omul recunoscator stie ca Dumnezeu e bun, nu din auzite, ci din experienta. Iar asta face toata diferenta. (Thomas Merton)
Recunostinta deschide poarta implinirii vietii. Ea transforma ceea ce avem in suficient si chiar mai mult. Ea transforma negarea in acceptare, haosul in ordine, confuzia in claritate. Ea poate transforma o masa intr-un ospat, o casa intr-un camin, un strain intr-un prieten. Recunostinta da sens trecutului nostru, aduce pace prezentului si creeaza o viziune pentru viitor. (Melody Beattie)
Am primit pe net urmatorul mesaj, care mi se pare deosebit. Presupun ca acel calugar a dorit sa ramana nestiut, insa cuvintele lui lumineaza: L-am intrebat cum se produc vindecarile, ce se intampla cand cineva vine la el. ”Eu, omul … Continue reading
Când frumuseţea ne atinge viaţa, acel moment devine luminos. Aceste clipe de graţie sunt daruri care ne uimesc. Dacă le primim poate vom alege un nou ritm de a călători prin viaţă, care ar putea să ne ajute să fim mult mai conştienţi de frumuseţe şi mai deschişi pentru a o invita în toate conjuncturile în care ajungem. 
Minunea frumuseţii este capacitatea ei de a ne uimi… Într-adevăr, şoaptele şi strălucirile frumuseţii sunt cele care-i ajută pe oameni să depăşească disperarea.
Când devenim conştienţi de chemarea frumuseţii devenim conştienţi de noi modalităţi de A FI în lume. Am fost creaţi pentru a fi creatori. În adâncul inimii ei, creativitatea este menită să servească şi să evoce frumuseţea… O viaţă fără încântare este doar pe jumătate trăită. – John Odonohue
Tacerea nu e absenta sunetului, ci un lucru infinit mai real decat sunetele, sediul unei armonii mai desavarsite decat cea mai frumoasa dintre armoniile susceptibile a fi alcatuite din sunete. Dar exista diferite grade ale tacerii. In frumusetea universului e o tacere care este ca zgomotul in raport cu tacerea lui Dumnezeu. (Simone Weil)
Thomas Traherne, preot protestant, poet din sec, 17:
“Nu te vei bucura pe deplin de lume pana cand insasi marea nu iti va curge prin vine, pana cand cerul nu te va imbraca si stelele nu ti se vor face cununa; si pana cand nu te vei socoti singurul mostenitor al intregii lumi si mai mult decat atat, caci fiecare om din aceasta lume e singurul mostenitor, tot asa ca si tine. Pana, cand nu-L vei putea canta pe Dumnezeu, incantandu-te de El, precum sarmanii se bucura de aur, iar regii de sceptre, nu vei gusta cu adevarat minunea lumii…
Si inca, nu poti spune ca te-ai bucurat pe deplin de lume pana nu iubesti intr-atat frumusetea de a te bucura de ea, incat sa nu ai pace pana nu-i convingi si pe altii sa se bucure de ea.
Lumea este o oglinda de infinita frumusete, si totusi nimeni nu o vede. Este un templu al majestatii, si totusi nimeni nu-si deschide ochii s-o priveasca. Este taramul Luminii si al Pacii, pe care doar oamenii il pot tulbura. Este Raiul Domnului…”
Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie. – Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie. Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se … Continue reading
Textul l-am primit de la un prieten. “Acum douazeci de ani lucram ca taximetrist ca sa ma intretin. Cand am ajuns, la 2:30 am, cladirea era acoperita de intuneric, doar cu exceptia unei singure lumini la o fereastra de la … Continue reading
Noi nu suntem fiinte umane care au experiente spirituale, ci fiinte spirituale care traiesc o experienta umana. (Pierre Teilhard de Chardin)
”Sa inveti inseamna sa descoperi ceea ce stiai deja.
Sa faci inseamna sa demonstrezi ca, intr-adevar, stii.
Sa-i inveti pe altii inseamna sa le amintesti ca si ei stiu, la fel de bine ca si tine.”
(Richard Bach)
O poezie despre trairea sacrului in natura. Voi incerca si o traducere, dar acum impresia e prea puternica pentru a lasa poezia sa treaca.
Cand merg in natura, e ca si cum as intra intr-o biserica. Acolo, in Natura, mi-e mai usor sa regasesc frumusetea, simplitatea, linistea si pacea. Chiar si pe timp de furtuna, sau ascultand vijelia intr-o padure, eu aud tot linistea ei.
Si ma inchin in suflet.
The Moor
by R. S. Thomas (1913 – 2000, Welsh poet and clergyman)
It was like a church to me.
I entered it on soft foot,
Breath held like a cap in the hand.
It was quiet.
What God was there made himself felt,
Not listened to, in clean colours
That brought a moistening of the eye,
In movement of the wind over grass.
There were no prayers said. But stillness
Of the heart’s passions — that was praise
Enough; and the mind’s cession
Of its kingdom. I walked on,
Simple and poor, while the air crumbled
And broke on me generously as bread.
(www.poetry-chaikhana.com)
Asta imi aduce aminte de o povestire, nu stiu a cui, dupa stil pare a lui Coelho.
Semnele lui Dumnezeu
Un batran arab incult obisnuia sa se roage cu o asemenea fervoare in fiecare noapte, incat proprietarul cel bogat al caravanei se hotari sa-l cheme la el pentru a discuta.
“De ce te rogi cu o asemenea devotiune? Cum stii tu ca Dumnezeu exista, cand tu nici nu stii sa citesti?”.
“Stiu, domnule. Pot citi tot ceea ce Marele Tata Ceresc scrie”.
“Dar cum?”.
Umilul servitor explica.
“Cand primiti o scrisoare de la cineva de departe, cum recunoasteti scriitorul ei?”
“Dupa scris.”
“Cand primiti o bijuterie, cum stiti din ce e facuta?”
“Dupa marca bijutierului.”
“Cand auziti animalele mergand pe langa cort, cum stiti de a fost o oaie sau un cal?”
“Dupa pasi”, raspune proprietarul, uimit de toate aceste intrebari.
Batranul il invita sa vina afara cu el si-i arata cerul.
“Nici unul din aceste lucruri scrise acolo, sau desertul care se intinde aici jos, n-au putut fi facute sau scrise de mana omului”.
Continua sa mergi, desi nu ai unde sa te duci.
Nu incerca sa vezi in zare. Un om nu poate acest lucru.
Continua sa mergi.
Dar nu in directia in care te indeamna frica.
Rumi
Pasarile au disparut pe cer,
Si ultimul nor se evapora chiar acum.
Stam impreuna, eu si muntele,
Pana cand, in final, numai muntele ramane.
Li Po
Pentru noi rasare doar acea zi de care suntem constienti.
———————
Timpul nu este decat un fluviu in care obisnuiesc sa pescuiesc. Beau din apa lui si ii vad fundul nisipos, dandu-mi seama cat de putin adanca este apa. Curentul lui slab continua sa curga, dar eternitatea ramane. As putea sa beau din adancuri, sa pescuiesc in cerul ale carui profunzimi sunt acoperite cu stele.
———————
Intr-adevar, in eternitate este ceva adevarat si sublim. Dar toate aceste momente si locuri si ocazii exista insa aici si acum. Dumnezeu insusi isi atinge apogeul in momentul prezent, si nu va deveni niciodata mai divin decat este, oricat de mult timp s-ar scurge.
————————-
Au fost momente cand nu simteam nevoia sa sacrific contemplarea momentului prezent de dragul vreunei activitati oarecare, fie ea mentala sau fizica. Imi place ca viata mea sa nu fie limitata de frontiere inguste. Uneori, in diminetile de vara, dupa ce imi faceam baia obisnuita, ma asezam pe veranda mea insorita si ramaneam astfel de la rasaritul soarelui si pana la asfintit, pierdut in reverie, in mijlocul pinilor si al celorlalti copaci, intr-o solitudine si o liniste care nu erau tulburate de nimic, in timp ce pasarelele ciripeau sau zburataceau pe langa casa, pana cand soarele apunea sau pana cand auzeam zgomotul unei trasuri pe drumul situat la mare distanta. Treceau astfel foarte multe ore in care nu simteam scurgerea timpului. Am crescut in acea perioada la fel ca porumbul in timpul noptii, si pot spune ca ce am obtinut atunci a fost mult mai important decat orice as fi putut face cu mainile mele. Nu a fost o perioada pierduta din viata mea, ci una care mi-a permis sa traiesc infinit mai intens decat in mod obisnuit. Am inteles atunci la ce se refera orientalii atunci cand vorbesc despre contemplare si despre detasarea de orice fel de activitate. In cea mai mare parte a timpului nici nu-mi dadeam seama cand trec orele. Ziua avansa ca si cum si-ar fi propus sa ilumineze o opera de-a mea; acum era dimineata si acum se facea seara, fara ca in intervalul de timp dintre cele doua momente sa fi realizat ceva memorabil. In loc sa cant, la fel ca pasarelele, zambeam in tacere, bucurandu-ma de norocul care a dat peste mine. Fluieram si eu in sinea mea, chicotind, la fel ca vrabiile care ciripeau in copacul din fata casei mele.
———————–
Simplitate, simplitate, simplitate! Sfatul meu este sa faci mai putine lucruri. In loc de o suta sau de o mie, fa numai doua sau trei. Daca ai un milion de treburi, rezolva doar cinci sau sase dintre ele… Atunci cand traiesti in mijlocul acestei mari agitate a vietii civilizate, in care predomina norii si furtunile si nisipurile miscatoare si alte o mie si una de capcane in care poti cadea cu usurinta, este greu sa nu te duci la fund, fara a mai ajunge niciodata la portul tau. Numai marii navigatori reusesc.
Simplifica, simplifica!
————————
Intr-o astfel de zi de septembrie sau de octombrie, iazul Walden devine o oglinda perfecta a padurii, impodobita cu pietre care mie mi se par la fel de pretioase ca si cele folosite de bijutieri. Nu exista nimic atat de pur, atat de frumos si in acelasi timp atat de maret ca un lac de la suprafata pamantului. Apa oglindeste cerul. Ea nu are nevoie de garduri. Natiunile apar si dispar, dar nu o pot pangari. Nimeni nu poate sparge oglinda unui lac. Argintul ei viu nu se va sterge niciodata, caci natura vigilenta are grija sa il refaca in permanenta. Furtunile si praful nu ii pot murdari suprafata vesnic pura. Toate impuritatile se scufunda sub apa sau sunt maturate de peria aspra a razelor soarelui. Suprafata apei nu se cramponeaza de aerul care sufla asupra ei, fapt care nu o impiedica sa isi trimita propriii vapori sus pe cer, sub forma norilor care plutesc mult deasupra suprafetei sale, reflectandu-se apoi in aceasta.
——————
Dimineata este momentul in care ma simt cel mai treaz si in care in fiinta mea mijesc zorii… Noi trebuie sa invatam din nou sa ne trezim si sa ramanem treji, nu cu ajutorul unor mijloace mecanice, ci prin amplificarea la infinit a asteptarii noastre de a ne trezi si de a nu ramane scufundati in somnul cel mai profund. Personal, nu cunosc nimic mai incurajator decat capacitatea incontestabila a omului de a-si eleva viata prin simplul sau efort constient. Nu este putin lucru sa pictezi un tablou, sa sculptezi o statuie sau sa creezi un alt obiect frumos, dar mi se pare mult mai grandios sa iti pictezi si sa iti sculptezi insasi atmosfera si mediul in care traiesti… Modelarea calitatii zilei – aceasta mi se pare arta suprema.
Henry David Thoreau - Walden
“Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic.
As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica.
As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!
Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu.
Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor…
Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata… N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.
Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii… Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.
Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.
Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune “te iubesc”si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.
Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.
Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui “imi pare rau”, “iarta-ma”, “te rog” si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.
Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine.” (Garcia Marquez)
Originalitatea, independenta gandirii noastre, cere in primul rand existenta unei Gandiri unitare, constiente si puternice. (Grigore Moisil in Totul despre originalitate)
Explozivul cel mai puternic nu este toluenul, nici bomba atomica, ci ideea omeneasca. (Grigore Moisil)
- Amintirile – nu le las sa ma stapaneasca; accept sa ma imbogateasca, dar nu le las sa ma surpe. Nu mai sunt, nu se pot intoarce, tanguirea lor iti impiedica viata si impiedica alte amintiri sa se adune in suflet. Lupta cu amintirile – exercitiu indispensabil constiintei eroice. Cel care e ispitit de amintiri se dovedeste sensibil. Cel care se infrange, senin, depaseste sensibilitatea de elita.
- Orice criza trebuie solutionata prin munca. Nu rezista nici un obstacol muncii incruntate, nesfarsite, calme. Eu trebuie sa ajung la tinta. Fara urale, fara glorie, fara daruri, voi birui. Nebunia si moartea sunt ganduri care inspaimanta pe cei mediocri. Pe mine, nu!
- Stiinta, inainte de a fi adanca, trebuie sa fie larga.
- Sa nu studiez decat esentele, izvoarele.
- De ce se confunda risipirea tineretii cu vietuirea ei? De ce nu intelegeau tovarasii mei ca o anumita sensibilitate, instrunita de un anumit creier, poate experimenta in cateva saptamani, intens si vivace, visul sau virtutile lor de ani? Si de ce nu intelegeau ei ca porunca tineretii este de a trece inainte?
- Mi-au fost dragi norii care revarsa in suflet tristetea sobra si poarta deasupra crestetelor fluturare larga de destin.
- Sensul vietii nu e fericirea, ci realizari eroice. Biruinta nu poate avea insemnatate, ci numai incordarea neostenita catre ea.
- Suflet aspru si vast.
- Cumplite si necontenite renuntari, lupta necurmata, neinfranta, care pogoara in suflet aroma dumnezeirii. Iar lupta necurmata nu intampin decat in singuratate, unde ispitele si amintirile sunt puhoi.
- Un drum in noapte nu il sfarsesc decat zorii, dar niciodata nu oboseste in doi.
- Ca sa supravietuiesti, ai nevoie de vointa si perseverenta in nebunia renuntarilor.
- Celor care nu au indurat niciodata lupta pentru indeplinirea unei absurditati li s epare nebunie orice le depaseste slabiciunea si mediocritatea. Numai un nebun supravietuieste mediocritatii. Viata toata trebuie sa se franga sub nebunia eroului.
Datoria mea este datoria de a iubi. Liber si de buna voie primesc orice sarcina îmi este dat sa port. Iubirea mea este precum iubirea îndragostitilor, numai ca în loc sa iubesc fenomenele, eu iubesc Esentialul. Aceasta este credinta mea. Scopul iubirii omenesti este acela de a demonstra iubirea ultima, absoluta, reala. – Mohiudin ibn El-Arabi
Am cautat întotdeauna iubirea, mai întai pentru ca ea aduce cu sine o stare de extaz atat de mare încat as fi în stare sa-mi sacrific tot restul vietii pentru cateva ore din acest extaz, iar apoi pentru ca ea alunga singuratatea. În sfarsit, am cautat iubirea deoarece am vazut întotdeauna în fuziunea pe care o aduce ea, la o scara mistica mica, prefigurarea viziunii cerului, asa cum a fost imaginat el de sfinti si de poeti. - Bertrand Russel
Iubirea este gratia suprema a umanitatii, dreptul suprem pe care îl are sufletul, veriga de aur care ne leaga de adevar si de datorie, principiul eliberator care ne reconciliaza cu esenta vietii. Promisiunea ei vesnica este obtinerea binelui suprem. – Petrarca
Cine nu iubeste nu îl cunoaste pe Dumnezeu, caci Dumnezeu este iubire. Viata este floarea, iar iubirea este mierea ei. – Victor Hugo
Pentru mine, iubirea dintre barbat si femeie este la fel de sacra ca si iubirea lui Hristos pentru Biserica Sa, si toate atributele sale sunt la fel de divine ca si toate fanteziile fantastice ale mintii. Într-adevar, noi nu am cunoaste nimic despre iubire daca nu am vedea-o manifestata în om, si singurul motiv pentru care credem în iubirea lui Dumnezeu consta în faptul ca gasim aceasta iubire pe pamant. Gandul referitor la iubirea lui Dumnezeu nu poate fi înteles sub nici o forma, nici chiar ca ipoteza de lucru, de catre cineva care nu a cunoscut iubirea omeneasca… Iubirea este o forta vitala, ea este un act creator. Iubirea este cea care modeleaza lutul în formele sale divin de frumoase; ea este cea care sculpteaza toate statuile, care scrie toate poemele, care picteaza toate panzele si toti peretii bisericilor sau palatelor, ea este cea care canta toate cantecele care ne încanta auzul. Fara iubire, nu am auzi în aceasta lume decat strigate de durere, soarele nu ar straluci deasupra noastra decat pentru a ne lumina durerea întiparita pe fete, orice bataie a vantului printre frunze ni s-ar parea un oftat, iar florile nu ar fi considerate potrivite decat pentru ornamentarea mormintelor. – Hubbard
Daca modelam marmura, opera noastra va pieri mai devreme sau mai tarziu; daca lucram în bronz, timpul va trece peste el; daca ridicam temple, acestea se vor prabusi odata si odata. Dar daca ne modelam propriile suflete nemuritoare, daca le insuflam principii înalte, iubirea de Dumnezeu si de oameni, noi cream ceva care va dainui întreaga eternitate. – Daniel Webster
Oricare-ar fi, tineti-va strans de iubire! Chiar daca oamenii v-ar sfasia inima, nu-i lasati sa v-o amarasca sau sa v-o împietreasca. Cel puternic învinge prin gingasie si cucereste prin iertare. Laudele sunt bune, complimentele le fel, dar afectiunea este rasplata finala si cea mai pretioasa pe care o poate castiga cineva, fie datorita caracterului sau, fie prin realizarea sa. – Mark Twain
Viata înseamna Iubire; toate formele si întreaga putere a Vietii înseamna Iubire si deriva din Iubire. Iubirea este satisfactia de sine, bucuria de sine, fericirea în sine, si de aceea este o stare binecuvantata. Este clar asadar ca Viata, Iubirea si Binecuvantarea sunt de fapt unul si acelasi lucru. – J. G. Fichte
Unul din principiile cele mai importante ale vietii face ca sa primim tot atata iubire cata daruim, sa crestem direct proportional cu iubirea pe care o daruim, sa avem atata putere cata iubire daruim, sa primim tot atata bogatie, sanatate, putere, fericire si vitalitate cata iubire daruim. Lumea începe sa înteleaga faptul ca iubirea nu este ceva indefinit, ci o forta vie, la fel cum este electricitatea, desi natura ei este diferita. – Scott
Noaptea are o mie de ochi,/Iar ziua numai unul;/Si totusi, lumina stralucitoare a lumii moare/Odata cu apusul soarelui./Mintea are o mie de ochi, iar inima numai unul;/si, totusi, lumina întregii vieti dispare/Atunci cand iubirea moare. – F. W. Bourdillon
Iubirea este cheia care deschide toate încaperile din inima omului. – J. H. Evans
Secretul pentru a fi iubit consta în a fi plin de iubire; iar secretul pentru a fi plin de iubire consta în a fi lipsit de egoism. – J. G. Holland
Iubirea este cel mai vechi dintre Zei, si unul dintre cei mai puternici. Ea este principiul care îi transforma pe tinerii obisnuiti în eroi. Caci cel îndragostit se rusineaza sa actioneze ca un las în prezenta preaiubitei sale. Dati-mi o armata alcatuita din îndragostiti si voi cuceri lumea. – Pheadrus
Cel care de dragul iubirii/A trecut prin tot ce poate fi mai rau/Este de o mie de ori mai fericit/Decat cel care nu a iubit niciodata. – R. M. Milnes
Noi suntem modelati în functie de ceea ce iubim. – Goethe
Singurul alchimist care transforma totul în aur este iubirea. Singura vraja împotriva mortii, a îmbatranirii, împotriva unei vieti plictisitoare este iubirea. – Wu Xin
Un ascet pelerin a ajuns într-un sat. A venit la el un om care i-a spus ca vrea sa îl cunoasca pe Dumnezeu.
- Ai iubit vreodata pe cineva? l-a întrebat ascetul.
- Nu, nu sunt vinovat de un lucru atat de obisnuit. Nu am cazut niciodata atat de jos. Eu vreau sa îl cunosc pe Dumnezeu.
- Nu ai simtit niciodata suferintele dragostei? l-a întrebat din nou ascetul.
- Îti spun adevarul, i-a raspuns omul.
Calugarul a întrebat pentru a treia oara.
- Gandeste-te bine. Nici macar putina iubire pentru cineva, pentru oricine? Nici macar putin nu ai iubit?
- De ce pui aceeasi întrebare mereu? l-a întrebat omul. Nu ti-am spus ca nu? Eu vreau starea de îndumnezeire, vreau realizarea de sine.
La acestea, ascetul a replicat:
- Atunci va trebui sa ma ierti, dar trebuie sa mergi la altcineva. Experienta mea îmi spune ca daca ai fi iubit pe cineva, pe oricine, daca ai fi avut o licarire a iubirii, atunci as fi putut sa o ajut sa creasca, sa se dezvolte, sa ajunga la Dumnezeu. Dar daca nu ai iubit niciodata, atunci nu ai nimic în tine, nu ai nici o samanta care sa poata creste ca un copac. Prietene, în absenta iubirii, eu nu vad nici o poarta catre Dumnezeu.
If you can’t be a pine on the top of the hill
Be a scrub in the valley–but be
The best little scrub by the side of the rill;
Be a bush if you can’t be a tree.
If you can’t be a bush be a bit of the grass,
And some highway some happier make;
If you can’t be a muskie then just be a bass–
But the liveliest bass in the lake!
We can’t all be captains, we’ve got to be crew,
There’s something for all of us here.
There’s big work to do and there’s lesser to do,
And the task we must do is the near.
If you can’t be a highway then just be a trail,
If you can’t be the sun be a star;
It isn’t by size that you win or you fail–
Be the best of whatever you are!
Traducerea aproximativa in limba romana
Dacă nu poti fi un pin in varful dealului,
Fii un tufis în vale. Fii insa
Cel mai bun tufis de pe marginea paraului
Fii un tufis, daca nu poţi fi un copac.
Daca nu poti fi un tufis, fii un fir de iarba,
Si un drum va fi fericit
Dacă nu poti fi pastrav, atunci fii doar un biban
Dar cel mai vioi biban din tot lacul!
Nu putem fi toti capitani, trebuie sa fie si echipaj,
E treaba pentru noi toţi aici.
Sunt munci grele si munci uşoare,
Iar sarcina pe care o avem e chiar langă noi.
Dacă nu poti fi drum, fii atunci o poteca,
Dacă nu poti fi soare, fii o steluta
Nu prin marire o să castigi sau o sa dai gres
Fii cel mai bun în ceea ce esti!
Seneca - Este nevoie sa ne alegem un om de mare calitate si sa traim astfel, ca si cum el ne-ar privi si sa ne comportam ca si cum ne-am afla sub ochii lui.
Despre iubire
“Mai bine sa iubesti zadarnic, decat sa nu iubesti deloc.” – A. Tennyson
“Bucuria omului e omul. Intre ei se infiripa prietenia, care umple cel mai intins desert al sufletului nostru. A iubi si a fi iubit, iata taina fericirii.” – J. B. Bossuet
Despre incredere
Mergi inainte si increderea iti va veni. – J. B. D’Alembert
Intelepciunea zice: Nu ti-a izbutit un lucru? Fa altul. Atata mangaiere sa ai. – N. Iorga
……………………………….
Fericit ori nenorocit, omul are nevoie de altul; cine traieste numai pentru el, acela nu traieste decat pe jumatate. – proverb francez
Nimic nu e mai puternic ca rabdarea si timpul. – proverb rusesc