This gallery contains 1 photo.
În fiecare dimineață ne spălăm pe dinți, mâncăm, mergem la serviciu, suntem asaltați de știri apocaliptice, coduri colorate și scandaluri politice, în fiecare zi e “bine, mergem înainte, supraviețuim”… Stai, lipsește ceva!! Azi mi-am dat seama că mi-e dor de … Continue reading
This gallery contains 2 photos.
Privesc afară, e linişte şi alb. Unii fulgi coboară vijelioşi, alţii mai rămân să danseze, alţii au îmbrăţişat deja tăcerea ierbii ce încă nu s-a născut. Mă gândesc la acel ceva care a stabilit locul exact în care fiecare fulg … Continue reading
This gallery contains 1 photo.
Fiecare pas e o rugaciune. Fiecare privire – o inchinare. Pelerinajul unei taceri catre Tacere. E o minune tacuta. Cantec si liniste. Dans si neclintire. Nu mai sunt eu si altceva (muntele, padurea, copacii sau cerul), totul e o Taina … Continue reading
This gallery contains 2 photos.
O noapte petrecuta pe munte echivaleaza cu ani de meditatii si rugaciuni. – proverb chinezesc Am fost iar pe munte, si cuvintele mele sunt prea sarace pentru a exprima si transmite maretia lui. Intreaga natura este indescriptibil de frumoasa, marea, … Continue reading
Am primit de curand o noua dovada de prietenie si ma bucur sa o impartasesc. Am fost foarte racita, insa nu imi permiteam sa ma gandesc sa cer ajutor, nici sa fac o pauza de la ce aveam de facut. … Continue reading
This gallery contains 2 photos.
Duminica, am fost intr-o excursie in padurile din jurul Brasovului. Asa cum am mai scris aici, padurea este ca o catedrala pentru mine. Pe drum, pe carare, m-am oprit de cateva ori si am ascultat pur si simplu. Tacere. Tril … Continue reading
In centrul orasului, o petunie mica mi-a atras atentia. Era inconjurata complet de asfalt, la baza unei cladiri vechi, in partea de nord, fara sa vada soarele, cu radacina ascunsa intre burlan si perete. Ma si mir cum s-a putut … Continue reading
Lucrez la o carte despre non-dualitate. Am ascultat, am citit, am meditat de-a lungul timpului asupra acestor notiuni, iar acum, citind aceasta noua carte, am avut o strafulgerare de intelegere. Celor care pun diferite intrebari legate de practica spirituala, autorul … Continue reading
In fiecare dimineata, daca nu e innorat, soarele ma trezeste inaltandu-se in tacere de dupa deal. Uneori ma trezesc inaintea lui si il astept in liniste sa apara la intalnire. Nu e nevoie de cuvinte. Doar pasarile imi canta bucuria si linistea pe care le simt in mangaierea proaspata a diminetii.
Buna dimineata, soare!
Buna dimineata, bucurie!
Buna dimineata, frumusete!
Periodic, de cateva ori pe an, timp de cateva zile, ma retrag si practic intens meditatia. Impartasesc aici cateva ganduri notate in aceste perioade. ———- Fiecare moment din viata mea este cel mai bun si mai favorabil moment pentru mine. … Continue reading
Multumesc lui Dumnezeu ca exist, ca pot gandi, ca pot iubi, ca pot visa, ca mi-e dor si sunt fericita! Respiratia e vie in mine si nu stiu daca eu sunt cea care respir sau universul respira prin mine? Traiesc … Continue reading
Voluptoasa, zapada saruta si imbratiseaza pamantul.
Tacut, pamantul o primeste in linistea adancimii lui.
Ultima imbratisare!
Ninge. Fulgii mari si linistiti cad in tacere. Se asterne linistea, se asterne albul, se asterne zapada. E atata liniste in inima mea cand ninge! Parca tace tot universul si asculta fosnetul fulgilor de zapada. E o tacere alba, inalta, care te absoarbe spre cerul plin de taceri albe. Respir tacere, respir alb, tacerea ma respira, ma traieste, ma face o tacere.
Am fost ieri la plimbare in padure. Era liniste, mirosea a iarna. Si a inceput sa bata vantul. Totul era atat de liber, de firesc, “la locul lui”. Frunzele uscate tremurau jucause pe crengi, iar copacii scartaiau leganandu-se in vant.Din cand in cand, picaturi de zapada moale cadeau pe mine, le auzeam fosnetul cand se cufundau in zapada de pe jos.
Ma simteam acasa, in acea libertate si maretie a padurii. Mi-am adus aminte ca nici un fir de iarba nu se clinteste fara voia lui Dumnezeu. Si am simtit altfel padurea, vantul, linistea, ca fiind chiar voia lui Dumnezeu. Asa trebuie sa fie. Imi simteam inima plina, si mi-au dat lacrimile de dor, de recunostinta pentru frumusete, pentru dor, pentru firescul lucrurilor.
Din fericirea simpla de a exista, florile infloresc, raurile curg, soarele straluceste, iubirea se daruie.
O fericire simpla, de copil, nemasurata, suficienta prin ea insasi, care nu cere nimic si se daruie total.
In afara timpului, umpland tot, constienta de ea si fericita, aceasta fericire exista mereu, chiar daca o observam sau nu, modesta si rabdatoare.
Si, intr-adevar, nu are motiv!
