Ninge. Fulgii mari si linistiti cad in tacere. Se asterne linistea, se asterne albul, se asterne zapada. E atata liniste in inima mea cand ninge! Parca tace tot universul si asculta fosnetul fulgilor de zapada. E o tacere alba, inalta, care te absoarbe spre cerul plin de taceri albe. Respir tacere, respir alb, tacerea ma respira, ma traieste, ma face o tacere.
Cei care te cunosc iti vad in primul rand bucuria din ochi si albastrul lor senin. Abia apoi, cand se apropie mai mult, iti simt si linistea din suflet. Ea poate duce pe oricine in lumea alba pe care fiecare o viseaza.
ApreciazăApreciază
As vrea sa te cunosc si eu pentru a putea sa ii dau sau nu dreptate Simonei!
ApreciazăApreciază
Ma poti cunoaste prin ceea ce scriu aici sau la activitatile pe care le tin. Multumesc de vizita!
ApreciazăApreciază