Să trăim sănătos fără toxine (2)

Am crescut într-un orăşel din Indiana. În această regiune a ţării, dieta obişnuită constă din cantităţi mari de produse lactate, varietăţi de zahăr rafinat, cereale şi, fireşte, carne de trei ori pe zi. Produsele lactate şi zaharurile stimulează formarea mucozităţilor şi, prin urmare, eu am devenit dependent de picăturile nazale, deoarece sinusurile mi se înfundau permanent.

De asemenea, am ajuns să sufăr de o formă severă de constipaţie, ceea ce a dus la formarea de hemoroizi hemoragici. La toate acestea, s-au mai adăugat şi migrenele, care reveneau din trei în trei zile. După ce am fost plimbat pe la tot soiul de specialişti, poveştile pe care le-am auzit şi presupunerile lor asupra cauzelor ipotetice ale durerilor de cap au sfârşit, după o vreme, prin a deveni un fleac. Obezitatea a fost un alt efect secundar al regimului alimentar defectuos.

Dacă, în acea perioadă, nu aş fi menţinut permanent şi conştient legătura cu Dumnezeu, probabil că depresia mi-ar fi dat complet viaţa peste cap. Iubirea pe care am nutrit-o întotdeauna faţă de Dumnezeu şi viaţă mi-a dominat existenţa, dându-mi bucurie interioară.

Soluţia pe care ne-o oferă natura

1. Sănătate naturală (a naturii) nu înseamnă medicină alternativă. Sănătate naturală înseamnă medicină tradiţională.

2. Soluţia pe care o oferă natura datează de sute de mii de ani. Medicamentul de sinteză chimică a apărut în urmă cu doar 125 de ani.

3. De la apariţia medicamentelor de sinteză chimică, boala a înregistrat o creştere exponenţială.

4. Medicina nu ar trebui să ofere decât remedii naturale care alcalinizează, curăţă şi regenerează organismul.

La sfârşitul anilor ’60, mi-am schimbat dieta şi am trecut pe consumul de alimente crude, naturale, vii. La vremea aceea, citeam cărţi semnate de autori ca Ehret, Jensen, Hotema, McFadden, Tilden şi alţi câţiva mari terapeuţi, care cuprind concepte de bun simţ, în sensul recomandării de a nu distruge alimentele cu care te hrăneşti, înainte de a le consuma.

Am citit despre teoria numită Breatharianism (teorie conform căreia omul, ca fiinţă spirituală, este susţinut de Suflul Vieţii; doar hrănindu-se cu aer, omul poate trăi mii de ani, nu cu hrană solidă şi lichidă, a cărei prelucrare secătuieşte organismul de energie, scurtându-i existenţa) şi despre capacitatea omului de a trăi doar cu oxigen, hidrogen, carbon, azot etc.

Cum toate elementele sunt compuse în principal din aceşti atomi superiori, mi s-a părut plauzibil să consider că, atâta vreme cât conştiinţa este orientată corect, noi putem supravieţui la acest nivel. Sufletele care supravieţuiesc la acest nivel sunt cunoscute drept „suflete care primesc hrană direct de la Dumnezeu”. Şi cum dorinţa mea cea mai mare era să îl cunosc pe Dumnezeu, am simţit că acest lucru mi se potriveşte de minune.

Am hotărât să mă izolez de lume şi să încerc să ating acest nivel superior de conştiinţă. Devenind astfel eremit, am început să elimin din dietă alimentele grele, sau cu vibraţie joasă, inclusiv carnea şi cerealele. Apoi, mi-am propus să elimin şi legumele din alimentaţie, încât am ajuns să mănânc numai fructe şi nuci.

În cele din urmă, am renunţat la toate alimentele care produc aciditate şi m-am limitat numai la consumul de nuci. După ce am adoptat această dietă selectivă, am devenit ceea ce se cheamă un „consumator de fructe”. Nu trăiam decât mâncând fructe proaspete, crude.

Totuşi, ţelul meu era să trăiesc numai din aer pur. Citisem despre o călugăriţă catolică care trăia la mare altitudine, undeva în munţii din Tibet, şi care se hrănea numai cu zăpadă, şi despre alte câteva persoane care reuşeau să trăiască la acest înalt nivel de spiritualitate.

Pentru a evolua spre această direcţie, următorul pas a fost de a limita consumul de fructe la o singură varietate. Conform planului, după câteva luni în care nu am consumat decât acest soi de fructe, am reuşit să renunţ complet la alimentaţie în forma cunoscută tuturor şi mi-am atins astfel scopul. Desigur, alesesem o formă radicală de cunoaştere a lui Dumnezeu, numai că asta îmi propusesem să fac de la bun început şi am reuşit numai printr-o voinţă de fier şi autodisciplină.

Citisem o mare parte din lucrările profesorului Hotema, referitoare la puterea şi calităţile portocalelor organice, naturale, ca aliment complet, astfel încât am hotărât că portocalele organice aveau să fie singurul aliment pe care îl voi consuma.

O perioadă de aproximativ patru ani, dieta mea s-a compus numai din fructe, iar şase luni nu am mâncat decât portocale. Descoperisem o livadă deosebită cu portocale organice, cultivate de o persoană pe care eu o consideram a fi un spirit evoluat. Natura probabil că mă căutase în tot acest timp, fiindcă această livadă cu portocali dădea o recoltă neobişnuit de bogată, iar cultivatorul a reuşit să mă aprovizioneze cu miez de portocală naturală pe toată durata acelui an.

În perioada în care am mâncat numai fructe, am început să simt pe adevărul pe care îl expune Arnold Ehret în lucrările sale, referitor la capacităţile extraordinare de întinerire de care dispune organismul. Puteam să mă tai şi nu simţeam nici cea mai mică durere, nu curgea nici un strop sânge, iar rana se vindeca într-o zi sau două. Nu trebuie să uitaţi, însă, că scopul pe care mi-l propusesem era să renunţ şi la portocale şi să trăiesc numai din aer!

Singura problemă era că nivelul energetic al organismului crescuse atât de mult, încât nu mai reuşeam să rămân în propriul meu corp. Călătoream „extracorporal” prin lumile splendide pe care le-a creat Dumnezeu şi care sunt mai presus de orice trăire omenească obişnuită. Aveam sentimentul că mă contopesc cu Dumnezeu, lăsându-mi eul în urmă. Am devenit nemărginit. Nu aveam nici un punct de referinţă, fiindcă nu îmi doream nimic. Mă simţeam complet împlinit. Iubirea pe care o nutream faţă de Dumnezeu şi tot ceea ce înseamnă viaţă a devenit atât de intensă, încât îmi este imposibil să o exprim în cuvinte.

Singura problemă era tinereţea mea, fiindcă eram tânăr din punct de vedere fizic şi, mai ales, necopt pentru nivelul de conştientizare a lui Dumnezeu, la care ajunsesem. Fiindcă nu mai puteam găsi o punte de comunicare cu această lume, mai ales cu semenii mei, am hotărât, fiindcă era obligatoriu să depăşesc această experienţă, rămânând în viaţă, că aveam nevoie să mă „ancorez” în ceva şi să îi învăţ şi pe alţii despre extraordinarele capacităţi terapeutice ale alimentelor naturale şi crude şi despre infinita putere de conştientizare pe care o deţine fiecare dintre noi.

Aşadar, după câţiva ani pe care îi petrecusem în izolare, am revenit la „civilizaţie”. Am ştiut în acel moment că îmi voi pune viaţa în slujba semenilor mei, ajutându-i să îşi recapete tinereţea şi învăţându-i să descopere frumuseţea lui Dumnezeu, după care tânjeşte omenirea.

Din acel moment, am deschis câteva magazine alimentare cu produse pentru întreţinerea sănătăţii şi mi-am luat licenţa în biochimie şi naturopatie, doctoratul în medicină naturistă şi m-am specializat în iridologie. De atunci şi până în prezent, nu am încetat să organizez cursuri despre Dumnezeu şi recuperarea vitalităţii, călătorind în lumea întreagă şi împărtăşind semenilor mei miracolul şi secretele sănătăţii. De câţiva ani, conduc o clinică mică în Portugalia şi am reprezentat Statele Unite la câteva simpozioane internaţionale, organizate pe această temă.

În urmă cu douăzeci şi cinci de ani, am deschis un centru de sănătate pe care îl conduc în prezent. Bazându-mă pe experienţa dobândită în toţi aceşti ani, pot afirma cu toată convingerea că nu există boli incurabile, ci bolnavi incurabili. Mi-am petrecut câţiva ani lucrând în medicina de urgenţă, care a fost, la un moment dat, unul din hobby-urile mele, astfel încât am avut parte de activitate atât în medicina alopată, cât şi în cea tradiţională (naturistă). 

Munca mea a fost inspirată şi susţinută de activitatea dr. Bernard Jensen, terapeut de renume internaţional şi autorul a numeroase lucrări remarcabile. Cu mulţi ani în urmă, dr. Jensen m-a consultat în legătură cu sănătatea soţiei sale, iar acela a fost momentul când am devenit dintr-o dată prieteni. Am recunoscut imediat amândoi că între noi exista o legătură spirituală, fiindcă împărtăşeam o pasiune comună şi ne dedicasem viaţa unei misiuni asemănătoare de iubire şi de tămăduire a semenilor.

Căutaţi permanent adevărul. Deschideţi-vă complet sufletul faţă de Dumnezeu. Dacă este să vă doriţi ceva, atunci doriţi-vă să Îl aveţi pe Dumnezeu permanent alături de voi. Şi toate celelalte lucruri vor veni singure către voi. Fiţi impregnaţi de iubire şi dăruiţi numai iubire. Treziţi-vă la viaţă (cu tot corpul) din punct de vedere fizic, afectiv, mental şi spiritual.”

(Va urma)

(Extras din cartea “Să trăim sănătos fără toxine” de Morse Robert, ed. Paralela 45, 2005.)

Reclame

2 comentarii la „Să trăim sănătos fără toxine (2)

  1. Cartea este cu adevarat interesanta. Merita cumparata in format tiparit si recitita ori de cate ori nu stii ce se intampla cu organismul tau. In carte sunt prezentate toate functiile corpului uman, cum functioneaza acesta, ce inseamna si ce presupune procesul de detoxifiere al organismului, prin ce stari (fizice si spirituale) treci pe parcursul detoxifierii si multe altele.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s