Cresterea copiilor din perspectiva exersarii constientizarii (3)

Dacă acceptă ideea că până şi între cele mai apropiate fiinţe umane există o distanţă infinită, oamenii îşi pot construi în comun o viaţă minunată, dar numai dacă reuşesc să iubească distanţa dintre ei, care le permite să perceapă totalitatea celorlalţi reflectată pe cerul senin. (Rainer Maria Rilke, Scrisori)

¤

Realizarea totalităţii presupune implicarea întregii fiinţe. Nu există nici o altă cale, aşa cum nu există condiţii mai uşoare, substitute sau compromisuri. (C. G. Jung)

¤

Dacă eşti părinte sau bunic, încearcă să îţi priveşti copiii sau nepoţii ca pe nişte maeştri personali. Observă-i în linişte, atunci când ai ocazia. Ascultă-i cu atenţie. Citeşte limbajul trupului lor. Interpretează nivelul preţuirii lor de sine, observând cum se poartă, ce desenează, cum percep realitatea din faţa lor.

Care sunt nevoile lor în acest moment? În această perioadă a zilei? În această etapă a vieţii lor? Pune-ţi întrebarea: „Cum îi pot ajuta în acest moment?” Fă apoi ce îţi şopteşte inima. Şi nu uita: sfaturile sunt ultimul lucru de care au de regulă nevoie copiii, cu excepţia cazului în care vin exact la momentul oportun.

De aceea, dezvoltă-ţi sensibilitatea şi învaţă să sesizezi aceste momente oportune. Simpla ta centrare în sine, deschiderea şi disponibilitatea ta reprezintă un mare dar pentru copii. În plus, nu strică să-i îmbrăţişezi din când în când, deplin conştient!

Un alt aspect la fel de important al vieţii parentale este educaţia dată copiilor. Aşa cum ei reprezintă nişte maeştri pentru tine, şi tu reprezinţi pentru ei poate cel mai important maestru din viaţa lor, iar felul în care îţi vei asuma acest rol le poate influenţa decisiv viaţa (la fel cum ţi-o poate influenţa şi ţie).

În viziunea mea, rolul de părinte nu reprezintă decât un rol de tutore extins, dar temporar. Dacă ne gândim la ei ca la copiii „noştri” sau „ai mei”, considerându-i un fel de posesiuni personale pe care le putem modela şi controla aşa cum dorim, pentru a ne satisface propriile noastre nevoi, şi mai puţin pe ale lor, putem spune că ne-am rătăcit rău de tot. Ne place sau nu, copiii sunt şi vor rămâne întotdeauna proprii lor stăpâni.

Nu este mai puţin adevărat că au nevoie de multă ghidare şi de o mare iubire pentru a putea ajunge să îşi manifeste potenţialul deplin. Un tutore sau un ghid adecvat are nevoie de multă înţelepciune şi de o mare răbdare pentru a transmite noii generaţii care vine cele mai importante lucruri pe care aceasta merită să le ştie.

Mulţi oameni (inclusiv eu) au nevoie inclusiv de foarte multă luciditate, pe lângă instinctul natural al dăruirii pline de iubire şi de bunătate, dacă doresc să îşi îndeplinească bine această sarcină, protejându-şi copiii în perioada în care aceştia abia îşi dezvoltă propria putere, propriile viziuni şi propriile talente, care îi vor ajuta mai târziu să avanseze pe calea pe care o vor alege şi pe care o vor explora pe deplin de unii singuri.

(Va urma)

Extras din “Meditatia – arta de a fi constient” de John Kabat-zinn (ed. Kamala)

Citeşte şi:

Cresterea copiilor din perspectiva exersarii constientizarii (1)

Cresterea copiilor din perspectiva exersarii constientizarii (2)

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s