Sănătate, tradiţie, linişte

Pe un blog pentru femei, era inevitabil subiectul alimentaţiei. Nu voi discuta despre reţete, există sute de site-uri dedicate acestui domeniu, mult mai vaste decât cunoştinţele mele. Tema aleasă din acest domeniu este cea a produselor naturale, româneşti, tradiţionale.

Cu toţii avem nostalgia gustului unic din copilărie al unui produs pregătit cu dragoste de bunica sau de vreo mătuşă. În cazul meu, aş menţiona aici borşul (pregătit cu atenţie de mătuşa lui tata, din tărâţe, frunze de vişin şi alte ingrediente misterioase, cu care aproviziona tot satul), murăturile şi magiunul.

Ştiu că este bine ca alimentaţia să fie specifică zonei geografice în care locuim (mă refer la zone climatice), deoarece organismul nostru este mult mai bine adaptat să extragă principiile active din alimentele şi produsele autohtone. Cred că, dacă aleg să mănânc mereu portocale şi nu includ deloc în alimentaţia mea merele sau fructele româneşti, nu voi muri, însă îmi voi lipsi organismul de un anumit tip de enzime specifice zonei în care m-am născut.  

De aceea, prefer să cumpăr de la piaţă, pentru că aici încă mai găsesc ţărani care vând roşii cultivate în grădinile lor, mult mai sănătoase decât cele aduse din alte ţări sau continente, tratate pentru păstrarea culorii, coacere sau rezistenţă în timpul transportului.  

Unii le dau mai scump (că sunt eco), dar eu tot le cumpăr, pentru că ştiu că sunt sănătoase. În plus, îi fac o bucurie omului care le vinde când laud gustul morcovilor din grădina lui, sau îl întreb de o reţetă rară, îi sclipesc ochii de mândrie când mă întorc să cumpăr tot de la el. Are un motiv să continue să cultive, să facă eforturi de multe ori nerecunoscute. Nu vreau şi nişte ciorapi groşi de lână, împletiţi de nevasta lui?

Aleg produse locale, în general, deoarece ştiu că în acest fel îi ajut pe oamenii care le pregătesc. Nu e mare ajutorul, într-adevăr, e mai mult simbolic, faţă de tendinţa predominantă a societăţii actuale. Dar apa, picătură cu picătură, poate sparge piatra. Programul “Produceţi româneşte, vindem româneşte” realizat de Real,- Hypermarket  este printre puţinele acţiuni de acest gen din ţară care încurajează producţia tradiţională românească pe scară largă.

Am prieteni străini care, când vin în România, vor neapărat să meargă la piaţă (la ei nu mai există piaţă de legume ca la noi) şi să cumpere cele mai urâte mere, pentru că aşa sunt siguri că sunt naturale, netratate.  La fel şi cu brânza, vor să o cumpere direct de la stână, dacă se poate.

Tehnologia a avansat, acum se pot face dulceţuri, brânză, pâine tradiţională, sărmăluţe sau îmbrăcăminte populară pe scară largă, cu ajutorul maşinilor. Dacă producătorii locali ar fi încurajaţi să cumpere şi să folosească asemenea aparate sau tehnologii, prin programe susţinute financiar de autorităţi, ei ar putea păstra vii tradiţiile, şi nu mă refer aici doar cele culinare. Reţeta este aceeaşi, indiferent dacă frămânţi aluatul cu mâna sau cu un robot, la fel şi modelul de pe cămaşa populară, cusut de mână sau la maşină. Adaptarea la viteza timpurilor noastre nu înseamnă uitarea tradiţiei.

Alegând produsele româneşti (culinare sau nu), ne respectăm strămoşii, ne păstrăm legăturile cu pământul şi istoria noastră, ne creştem copiii în mod sănătos, curat.

Pe masă, lângă laptopul venit dintr-o ţară asiatică, aşez o farfurie de lut pictată cu flori, plină cu mere româneşti, parfumate şi cana de ceai de tei îndulcit cu miere. În dormitor, sub icoană, am aşezat lingura de lemn, sculptată cu simboluri tradiţionale ale iubirii şi trăiniciei căsătoriei, primită cadou la nuntă. Mă simt acasă şi sunt liniştită.

Acest articol participă la concursul SuperBlog 2011, etapa 15.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s