Miracolul zilei de azi

În drumul nostru spre autocunoaştere şi adevăruri spirituale, mulţi dintre noi ne uităm într-o direcţie greşită. Am separat spiritualul de viaţa de zi cu zi, astfel ne-am oprit pe noi inşine să mai trăim sacrul în fiecare clipă. Spiritualul a devenit asociat cu slujba de duminică, sau yoga şi meditatie, sau o călătorie în India, sau un tur la catedralele celebre din Europa. Credem că a ne ruga este ceva mai spiritual decât a merge cu bicicleta, că a citi carti religioase e mai sacru decât a face dragoste. Şi ne mai întrebăm de ce ne simţim atât de des lipsiţi de sens şi scop în viaţă.

Căutarea momentelor reale şi a  spiritualităţii de zi cu zi trebuie să înceapă cu o întoarcere la uman. Spiritualitatea nu este o evadare din viaţa obişnuită în căutarea unei experienţe speciale, exaltate, ci o abandonare în deplinătatea fiecărei experienţe. Nu este o cale care te îndepărtează de uman către spiritual, care te duce de la Pământ la Cer, ci una care te aduce înapoi la viaţa de zi cu zi şi te invită să găseşti sacrul aici. Începe şi se termină acolo unde eşti deja, chiar aici, chiar acum. Nu mai este nimic de căutat, nimic altceva de obţinut. Eşti deja tot ceea ce cauţi.

Cand am inceput ceea ce am numit o cale spirituala, in dorinta mea de a-l cunoaste pe Dumnezeu, am intors spatele lucrurilor lumesti. Practicam meditatia ore intregi, uneori zile intregi. Am realizat perioade de retragere si de tacere. Imi consideram corpul fizic un obstacol in calea iluminarii, dorintele mele umane drept o piedica pentru a atinge o stare spirituala, pura. Consideram viata mea pe pamant ca un fel de pedeapsa care ma oprea sa ma intorc acasa, la originile mele divine.

Am avut multe experiente inaltatoare in acesti ani, dar puteam fi fericita doar cand imi faceam practica spirituala. Dupa multe cautari, am inteles in final ca intreaga viata este o practica spirituala – ca trebuia sa reinvat  sa fiu umana. De atunci, am urmarit sa imi imbratisez umanitatea, nu sa fug de ea, si am cautat in ea experientele spirituale pe care le cautasem in alta parte.

Theillard de Chardin spunea: „Nu suntem fiinte umane care traiesc o experienta spirituala, ci fiinte spirituale care traiesc o experienta umana”. Nu suntem separati de spirit, aceasta ar fi imposibil. Pur si simplu, suntem fiinte spirituale deghizate in forme umane. In acest mod, suntem conectati cu intreaga viata. Floarea este spirit, la fel si piatra. Toti avem aceeasi sursa. Toti suntem facuti din aceleasi particule invizibile de materie. Toti suntem Unul.

Cand separam spiritualul de cotidian, ne limitam sansele de a trai momente pline de frumusete si autenticitate. Ne lipsim de miracolele si minunile obisnuite pentru ca noi cautam ceva stralucitor, extraordinar, pe care scrie: „Sunt ceva special, sunt sacru.” Suntem atat de innebuniti in cautarea extraordinarului, incat nu mai recunoastem sacrul nici cand il intalnim.

Momentele autentice, sacre, apar cand traim momente de unitate cu noi insine, cu natura  sau cu o alta persoana. De-a lungul zilei, priviti momentele sacre si miracolele de zi cu zi: imbratisarea pe care copilul tau ti-o da fara nici un motiv, un stol de pasari care se profileaza in zbor pe un nor, multitudinea de frunte si legume create de Dumnezeu care te asteapta la supermarket, cantecul care se aude la radio care iti spune exact mesajul pe care aveai nevoie sa il auzi, o floare micuta care rasare in crapatura unei alei de beton.

Cand ne oprim si acordam atentie clipelor sacre si miracolelor de zi cu zi, vom incepe sa traim cu veneratie si minunare.

Tu esti viu.

Esti aici, acum.

Ai încă zi.

Aceasta este o binecuvantare.

Bucura-te de miracolele obisnuite ale vietii de zi cu zi care iti creeaza viata. Acestea sunt cele mai autentice momente sacre din viata ta.

Dacă ţi-a plăcut articolul, te invit să îl dai mai departe

şi să te abonezi la newsletterul Armonie Feminină.

Reclame

3 comentarii la „Miracolul zilei de azi

  1. buna
    de ce imi curg lacrimile siroaie cand citesc ziceri frumoase ca a ta, de ce simt in sufletul meu ca ard sa traiesc asa cum ai scris tu, insa tot vechile obisnuinte inving, tot incruntata trec prin viata, tot nu………………..

    nu astept sa mi raspunzi tu la framantarile mele….insa…. a fost un impuls puternic de a le scrie aici, dupa ce te am citit.

    🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s