Cum ştii că alegi bine?

Ai avut vreodată senzaţia că prin ceea ce faci, rotiţele acestui univers se mişcă mai bine, ca unse, în armonie? Chiar fără să ştii ce va declanşa în viitor un anumit gest, o anumită alegere, ştii că ceea ce faci este bine, nu neapărat pentru tine, ci mai ales pentru ce e în afara ta. Nu poţi explica de ce sau cum, însă ştii, în străfundul inimii, că e drumul bun.

E ceva diferit de starea pe care o ai când vrei ceva şi te încăpăţânezi că convingi universul să răspundă aşa cum vrei tu. Da, e ceva complet diferit, aşa cum e gheaţa (solidă, rigidă) faţă de abur (spaţios, liber). Eu simt această diferenţă ca o ardere interioară îndârjită, cu ochii închişi, pentru a răzbate, faţă de liniştea şi calmul unei viziuni largi, ample, cu ochii deschişi.

Când simţi că „aşa trebuie să fie”, chiar fără explicaţii logice (sau poate exact în lipsa acestor explicaţii), în suflet e linişte, chiar dacă acea alegere implică un efort personal consistent şi riscul modificării unor relaţii apropiate.

În ultimii ani, am avut două asemenea momente importante pentru mine, în care am ieşit din tiparele cotidiene, fără să ştiu exact ce mă determină să fac acei paşi, pentru ca după câteva luni, acele alegeri să aibă rezultate frumoase, neaşteptate, aducătoare de lucruri pozitive, frumoase pentru mine şi cei apropiaţi.

Nu am o reţetă universală pentru aceste momente de alegere (uneori par chiar insignifiante), ceea ce am remarcat ca fiind comun este o liniştire, o calmare interioară faţă de zbuciumul anterior (există o preocupare pentru un anume subiect). Chiar şi gândul la efortul de a explica celorlalţi gestul meu neobişnuit este derizoriu faţă de hotărârea, puterea care mă determină să fac acel pas, fără să fie încăpăţânare (deja îmi dau seama de diferenţă).

E ca şi cum ai lăsa pe pământ o greutate mare pe care ai purtat-o în spate mult timp, ca o pătrundere în centrul liniştit al ciclonului, care duce spre rezolvări neaşteptate. Singura condiţie este să ieşi din minte, să faci acel pas înapoi, ca de martor imparţial, să asculţi acea voce interioară, acel ghid fără cuvinte care ştie cu adevărat şi este alături de tine mereu.

Cum? Prin relaxare? Abandon? Credinţă? Intuiţie? Cred că e vorba de toate acestea şi de încă ceva, de nenumit. 

Dacă articolul ţi-a plăcut, te invit să îl dai mai departe

şi să te abonezi la newsletterul Armonie Feminină.

Reclame

Un comentariu la „Cum ştii că alegi bine?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s