Începutul unui mare cântec

Luni dis-de-dimineaţă. O nouă viaţă! Am deschis ochii de atâtea ori, în atâtea dimineţi ale sufletului. Zori de zi, început de săptămână, început de an.
În spiritualitatea orientală, se spune că Dumnezeu creează şi resoarbe lumea prin deschiderea şi închiderea ochilor. În cea occidentală, s-a afirmat că frumuseţea e în ochii privitorului.
Ce univers creăm fiecare dintre noi în această (şi în fiecare) dimineaţă, în acest nou început, cu prima privire pe care o dăruim lumii, şi apoi cu toate celelalte? Un univers  îngust, de griji şi probleme, sau un univers vast, de conştienţă, de lumină, frumuseţe şi sacru?

“Trupul şi sufletul meu sunt începutul unui mare cântec…” În fiecare clipire, în fiecare clipă, să lăsăm lumina să ne cânte în suflet, să lăsăm frumuseţea să ne respire, să ne amintim de Inima lumii care ne bate în piept !

Acum… şi acum… şi acum…

Reclame

2 comentarii la „Începutul unui mare cântec

  1. „Eu nu mai sunt, e-un cantec tot ce sunt”. (Nicolae Labis) ….. Cum stii tu, cu un cuvant, sa deschizi o fereastra sufletului…..
    Numai bine si ai grija de tine si de cei dragi, si de toata lumea asta , care nu mai are rabdare.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s