Nu sunt nici creştin, nici evreu, nici musulman;
Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici ţărmul, nici marea;
Nu sunt nici o comoară a Naturii, nici stelele din cer;
Nu sunt nici pământul, nici apa, focul sau aerul;
Nu sunt nici cerul, nici noroiul;
Nu sunt din India, China, Irak sau Kharasa;
Nu sunt al acestei lumi, dar nici al celeilalte;
Nu sunt al Paradisului şi nici al iadului;
Nu sunt nici Adam, nici Eva, Eden sau Rizvan.
Locul meu este unde nu este nici un loc,
Urma mea este fără urmă;
Nu sunt nici corpul, nici sufletul, pentru că eu aparţin Preaiubitului meu.
Am renunţat la dualitate şi am văzut amândouă lumile ca fiind doar una,
Doar pe Tine Te caut, pe Tine Te ştiu, pe Tine Te văd, pe Tine Te chem.
Tu eşti cel dintâi, ultimul, cel din exterior şi cel din interior,
Nu cunosc pe nimeni decât pe Tine, Cel Care Eşti.
Cupa iubirii mi-a umplut sufletul, iar cele două lumi mi-au scăpat din mână.
Rumi (1207-1273) – poet mistic sufit
(traducere din lb. engleză – Simona Trandafir)
cheia in care citesc eu versurile lui Rumi este Iubire. ma recunosc in Iubire. e minunanta poezia.
ApreciazăApreciază
E cea mai bună cheie 🙂
ApreciazăApreciază
Rumi si-a gasit pacea, linistea-a dat un sens propriu exixtentei sale.Si povestea – exceptionala. puternica, frumoasa – a dainuit pana la noi – doar o mie de ani au trecut.Inseamna ca, daca voi continua gandirea lui, il voi cinsti si voi fi recunoscatoare tuturor celor dinaintea mea.Si se poate gasi linistea, pentru tine si cei din jurul tau.
ApreciazăApreciază
Este foarte frumoasa….:)
ApreciazăApreciază