Povestirile unei Seherezade moderne (20 – Mișcare la 90 de ani)

Dl. Ioan, 90 de ani, cântă la vioară. Dl. Dan, 78 de ani, ia lecții de masaj. Dl. Emil, 65 de ani, face 1000 de flotări pe zi (pe marginea patului) și 500 de semi-genoflexiuni. Zilnic (e un fapt real)!

Ce au în comun cei trei domni? O bicicletă medicinală în camera lor (!), pe care o folosesc după un program bine stabilit și respectat!  Dl. Ioan, de 3 ori câte 5 minute, dl. Dan, jumătate de oră zilnic, iar dl. Emil o oră pe zi. Toți trei stau în aceeași cameră a căminului de bătrâni din Săcele, Brașov, unde eu merg voluntar, săptămânal, în calitate de profesoară de yoga pentru “ora de gimnastică”.

Ședința de mișcare se desfășoară în clubul căminului, la etajul al doilea, unde se adună cei valizi și dornici să își dezmorțească încheieturile. Unii abia vin, ajutându-se de mergătoare sau fiind aduși în scaune cu rotile de asistente, alții vin pe picioarele lor și chiar vor să mă ia la dans (un domn profesor de muzică din localitate cântă la micuța orgă electronică în timpul ședinței noastre, e mai antrenant așa).

Nu pot descrie cât de bine le face scurtul timp în care se mișcă: se încălzesc, încep să dea jos din “cojoacele” cu care se înfofolesc, indiferent de vreme, sunt mai zâmbitori, fac glume, parcă și mintea le devine mai activă. Se încurajează reciproc, se apostrofează delicat dacă vreunul întârzie, socializează și nu le mai pasă dacă nu reușesc să facă perfect o mișcare de aplecare sau de răsucire. Important este că se mișcă altfel decât în viața de zi cu zi, nu doar urcă scările sau se duc la sala de mese!

Domnii menționați la începutul articolului s-au mobilizat mai mult și lucrează în plus, în cameră, lăudându-se apoi cu performanțele lor (au primit bicicleta respectivă de la un nepot, deja nu mai contează al cui, care a cumpărat-o la ofertă, de la magazinul  real,-). Mișcarea zilnică îi ajută să își păstreze spiritul treaz și sunt exemple pentru ceilalți locatari ai căminului respectiv.

(imaginea de aici)

Indiferent de vârstă, mișcarea are efecte foarte bune asupra corpului, psihicului și minții. În cartea ei Puterea Lunii, Johanna Paungger face elogiul mișcării fizice și chiar afirmă că “tot ce nu se mișcă putrezește”. Și să nu uităm că rigiditatea este specifică morții, iar ceea ce este viu este mereu în mișcare, în evoluție (atât la nivel corporal, cât și psiho-mental)!

Am făcut baschet în copilărie la clubul sportiv, am terminat o facultate “activă” (Silvicultura), iar dacă nu fac mișcare câteva zile devin deprimată și lipsită de chef. Fac ture cu bicicleta în jurul Brașovului, merg din când în când la înot și, mai ales, practic yoga. Sunt adepta mișcării fără prea multe elemente ajutătoare, nu îmi place să îmi condiționez mișcarea de un dispozitiv, oricare ar fi el. Nu aș alege o bicicletă sau o bandă de alergare de interior, ar fi prea mult “cardio” pentru gustul și necesitățile corpului meu. Sunt suficiente posturile și tehnicile de respirație yoga.

Imagine din oferta real,-

Dar, dacă ar fi să îmi iau vreun aparat sportiv, m-aș orienta spre o bancă de abdomene dreaptă (oferta sportivă de la real,- cuprinde multe aparate de calitate, rezistente pentru o activitate fizică la domiciliu). Constituția mea este mai degrabă subțire și am nevoie de masă corporală, aș vrea să mă împlinesc, nu să slăbesc. Cu câteva greutăți, pot varia destul de mult exercițiile ca să îmi dezvolt musculatura și să nu apară plictiseala, unul din dușmanii mișcării acasă.

În NODEX 2002, sportul este definit drept „totalitate de exerciții fizice și de jocuri practicate metodic și sistematic în vederea întăririi organismului, dezvoltării voinței și obținerii unor performanțe„. Cei care practică regulat un sport dinamic își dezvoltă o atitudine tonică, optimistă, o camaraderie specifică, sunt mai disciplinați, au încredere în ei și ajung mai ușor la succes. Indiferent de mișcarea preferată, oamenii activi fizic se bucură mai mult de viață, așa cum mi-au demonstrat domnii de la căminul de bătrâni!

Seherezada a povestit aceste fapte reale pentru etapa a 20-a a concursului SuperBlog 2012.

Reclame

2 comentarii la „Povestirile unei Seherezade moderne (20 – Mișcare la 90 de ani)

  1. Draga Veronica ,nu pot decat sa te felicit pentru activitatea ta!! ..am citit articolul cu interes pentru ca si eu acasa ,,,predam aerobicul si mereu imi placea la orele mele sa am si persoane mai invarsta..mi s a parut tare dragut inceputul…si tare emotionant cand am ajuns sa aflu ca batrani sant din orasul meu Sacele …mi au curs lacrimile pe obraz ((..imi e dor de casa.))..transmite le acelor oameni minunati FELICITARI…aprecieri pentru ambitia lor si chiar daca ei depun efort pentru a si pastra corpul fizic mai tonic..))…cu siguranta inima si sufletul lor e tanar!!! …si cand te gandesti ca multi tineri singurul efort fizic e cel de a sta cu telecomanda in mana sau cu degetele pe tastaturi…. Le doresc sanatate domnilor din orasul meu natal!!!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s