Povestirile unei Seherezade moderne (26 – Pofta vine mâncând… cu gust)

Aşa cum am scris în mai multe rânduri pe acest blog, încerc să păstrez o alimentaţie predominant alcalină, care m-a ajutat să “anihilez” un chist ovarian în urmă cu câţiva ani. Una din ideile de bază ale acestui regim este introducerea în dietă a cât mai multor “frunze verzi” (spanac, salată, pătrunjel, mărar, ţelină, etc), dar şi a unor legume şi fructe alcalinizante (castravete, avocado, lămâi, etc). De-a lungul timpului, deşi nu atât de constant pe cât aş fi vrut (adică în salturi), am încercat să respect aceste principii, la început fără să dau importanţă originii acestor produse.

Însă am observat treptat că sucurile şi salatele au un gust mai savuros, mai real, mai apropiat de amintirile mele din copilărie, când luam verdeţurile din piaţă, de la ţărani. Iar dacă nu ajung acolo, am început să aleg din supermarket produsele cu etichetă “din România”. De ce?

– în primul rând, sunt mai proaspete faţă de cele aduse din alte ţări

– nu au suportat un transport criogenizat şi îndelungat care să le sleiască de energie

– nu sunt atât de stropite cu conservanţi, pesticide, etc.  (pentru că nu este necesară menţinerea lor în stare proaspătă timp de mai multe săptămâni).

Cele din alte ţări sau continente poate arată mai bine, sunt mai colorate sau mai mari, însă gustul “de plastic” este inconfundabil şi nedorit într-o dietă cât mai naturală si sănătoasă.

(imaginea de aici)

Ştiaţi că enzimele din fructe şi legume se pierd într-o proporţie uriaşă în primele 24-48 de ore de la recoltare? Gândiţi-vă la gustul care mai rămâne în roşia, mărul sau banana culeasă în urmă cu o lună, tratată, transportată, apoi expusă pe tarabă sau în raft. Nu am nici o înclinaţie spre scenarii apocaliptice, nu recomand să renunţăm complet la fructe şi legume exotice doar pentru că nu ne-am născut în Congo, China sau Brazilia, ci să avem grijă la ponderea acestora în alimentaţie.

O prietenă mi-a replicat că nu are încredere în piaţă că eticheta pe care scrie, de exemplu, “Pepeni de Dăbuleni” sau “varză de Buzău” este reală, că vânzătorul poate să scrie acolo ce vrea, cine îl verifică? Aici i-am dat dreptate, deşi cred că există controale de calitate şi în pieţe. I-am recomandat să meargă la cumpărături în supermarketuri, acolo etichetele sunt sigure.

Şi aşa am aflat că la magazinul real,- s-a deschis de curând “Standul produselor româneşti”, unde sunt  expuse la vânzare fructe şi legume autohtone (dar şi miere, conserve tradiţionale, etc). Bineînţeles, a fost un mare tam-tam în toată ţara, simultan în toate cele 24 de magazine real,-.  M-a bucurat că cineva din politica românească se mai ocupă şi de promovarea produselor locale. Au de câştigat producătorii (cei mici în special, care îşi deschid astfel orizontul), cumpărătorii (care pot avea încredere că găsesc fructe şi legume cu gust), dar şi cei care îşi caută un loc de muncă (la firme româneşti cu specific agro-alimentar), şi nu în ultimul rând economia locală.  

Da, este un efort mai mare să nu te opreşti la primul magazin cu legume, să cauţi şi să întrebi până găseşti ce vrei. E drept că e mai simplu şi mai rapid să iei de la primul magazin de cartier verdeţurile necesare, însă nu pierzi nimic dacă întrebi mai întâi de unde le-a primit.  De exemplu, la noi, în Braşov, există un depozit en-gros de unde se aprovizionează majoritatea celor care vând în pieţe, fără să fie producători. Credeţi că toate acele legume, fructe, verdeţuri sunt din România? Nici pomeneală!

Dar cererea structurează şi oferta. România producea în 2009 500-550 mii tone de mere şi importa 40 mii tone (din soiuri diferite, presupun). Cum ar fi dacă nimeni de la noi nu ar mai cumpăra mere din alte ţări? Cei care ar avea spre vânzare cartofi din Polonia, mere din Turcia sau salată din Spania, de exemplu, ar da înapoi marfa şi s-ar aproviziona cu produse din România. E nevoie şi de putere, de convingere interioară să rezişti curentului general care spune că se poate şi aşa. Da, se poate, însă cu ce preţ? Cât de mult ţinem la sănătatea noastră (fără să alunecăm în paranoia) ca să alegem produse sănătoase, curate, autohtone? E nevoie de conştienţă, de opţiuni în cunoştinţă de cauză, de informare, de timp…Şi de fiecare dintre noi în parte.

Şi închei într-o notă optimistă. Vă amintiţi Doina lui Mihai Eminescu?

“De la Nistru pân’ la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin şi pân’ la mare
Vin muscalii de-a călare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin…”

Ei bine, mai în glumă, mai în serios, poate aşa “gândesc” fructele şi legumele româneşti, copleşite de invazia ardeilor şi castraveţilor “umflaţi cu pompa” de pe alte meleaguri, însă vine puternic şi patriot Ştefan cel Mare (interpretat de real,-) să îndrepte situaţia:

“Tu te-nalţă din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn o dată,
Ai s-aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori,
Îţi vin codri-n ajutor…”

Cu gândul la o respectare mai atentă a regimului alimentar alcalin, Seherezada a scris acest articol pentru etapa a 26-a a concursului SuperBlog 2012.

Reclame

4 comentarii la „Povestirile unei Seherezade moderne (26 – Pofta vine mâncând… cu gust)

  1. Sant de acord cu tine ,draga Veronica,dorinta de a face bani ii determina pe comercianti sa mascheze produsele autohtone..si eu aci in tari straine incerc sa mananc cat mai alcalin…dar de multe ori ma intreb ..ce mananc ..o fi sanatos…nu exista piete aici..doar ferme de unde poti cumpara cica produse bio..dar pe rafturile mag de ferma am gasit si banane si portocale..care cu siguranta din anglia nu erau…)))…diversitatea de produse in super mark. e mare..dar multe sant importate…uneori nici nu stiu daca e bine si sanatos …sa consum aceste fructe si legume…sant confuza.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s