Povestirile unei Seherezade moderne (19 – Print şi online)

„Prin anii 600, chinezii au început să tipărească folosind un relief în negativ și o presă fixă care apăsa foile de hârtie pe blocuri de lemn, metodă care a fost adusă abia în anii 1400 în occident de arabi și de caravanele de pe “drumul mătăsii”. De la cărțile scrise și pictate manual, prin mănăstiri sau la curțile regilor, s-a ajuns astfel la tiparul cu litere de plumb (presa cu șurub a lui Gutenberg – anul 1445), prin 1600 apăreau ziarele, în 1803 a apărut  hârtia din in și bumbac, în 1840 a început fabricarea hârtiei din celuloză și a apărut rotativa care putea funcționa cu 20.000 de exemplare pe oră.

(imaginea de aici)

Tehnologia offset și fotomontajul  (apărute prin anii 1970) au fost rapid înlocuite sau îmbunătățite prin dezvoltarea internetului și a metodelor IT, fiind inventate tehnnologia de tipărire CTP (computer-to-plate) și programele de prelucrare a imaginii. În plus, conceptul de print a fost “împrumutat” și în alte ramuri tehnologice, fiind inventate imprimante 3D care “tipăresc” diverse obiecte (din cu totul alte materiale decât hârtia).”

Cu ce plăcere am citit această scurtă istorie a familiei mele! Stră-străbunica presă cu șurub… literele mobile… verișoara îndepărtată rotativa… credeam că lumea le uitase, dar uite că un copil a avut nevoie de aceste informații pentru un referat tipărit cu ajutorul meu. Sunt o multifuncțională eficientă, cumpărată de la un magazin online,  care şi-a găsit un adăpost cald şi liniştit la biblioteca unei şcoli. Copiii nu prea mai vin să împrumute cărţi. Sunt la modă audiobook-urile şi e-book-urile, tinerii de azi au crescut odată cu telefoanele inteligente şi tabletele, se citeşte pe diverse dispozitive şi, într-adevăr, se citeşte mai mult, informaţia e mult mai accesibilă. Însă nu de pe hârtie.

(imaginea de aici)

Sunt înconjurată de cărţi  vechi şi noi şi nu am o muncă extenuantă, ca unele prietene din birouri aglomerate. Am avut mare noroc să ajung aici, bibliotecara m-a ales dintre multele oferte Samsung.  De ce? Nu neapărat pentru imprimantă (utilă şi indispensabilă într-o şcoală), cât pentru scanner, copiator şi combinaţiile fericite care rezultă cu ajutorul internetului şi al sistemului wireless (pot fi declanșată de la distanță, din orice colț al oraşului, apoi tipăresc, scanez sau recunosc textul pentru orice document trimis de dispozitivul transmițător). Economie de spaţiu în birou, economie de timp în transmiterea informaţiilor, economie de hârtie. Şi practic pot tipări orice ajunge în memoria mea. 

Sunt mândră de familia mea numeroasă dedicată tiparului, suntem foarte adaptabili, nu dispărem, ci ne adaptăm și supraviețuim, căci orice birou are nevoie de noi, şi vom lucra mereu cu hârtia fizică, dar şi cu cea virtuală.

Seherezada a consemnat aceste gânduri ale multifuncţionalei din biblioteca şcolii pentru etapa a 19-a a concursului SuperBog 2012.

Reclame

Povestirile unei Seherezade moderne (6 – Cum aleg fetele un laptop)

După-amiază frumoasă de toamnă târzie. Plimbare în pădure cu surorile mele venite în vizită, fotografii multe, voioșie. Acasă, transfer de poze în calculator, depănat de amintiri lângă un ceai aromat.

Agasate de viteza de melc a laptopului meu, fetele hotărăsc abrupt că a venit timpul să îmi aleagă unul nou, să se simtă și ele bine când vin în vizită. Măcar atât merită sora lor mai mare, o consultanţă tehnică. Nu că ar excela în domeniu, dar știu mai mult decât mine (aşa susţin ele).

( 🙂 imaginea de aici)

– Multe magazine online au filtre care te ajută să găsești ce ai nevoie. E ca şi cum ai alege hainele pentru o ţinută specială, începi cu piesa de bază, apoi probezi şi alegi accesoriile, pantofii, etc. Pentru început, ce faci tu în principal la calculator? începe Elena, diplomatic şi didactic, în timp ce deschide site-ul unui magazin online.

– Verific mailul, citesc ştiri, caut informaţii pe internet, ascult muzică, scriu pe blog, mă uit la poze şi din când în când la un film. Nu am nici o preferință de marcă, vreau doar să pornească rapid și să aibă viteză mare, să nu mă plictisesc lângă el.

– Cum, nu vrei să îl asortezi cu pantofii, cum face vecina mea? râde Elena. În acest caz, bifăm tot marca pe care o ai acum. Urmează să găsim combinația optimă între procesor (bun și cu o frecvență acceptabilă),  memorie (RAM – suficient de mare) și hard disk (adică HDD, cât mai mare). Nici prea-prea, nici foarte-foarte.

– Dacă spuneţi voi, așa trebuie să fie, zâmbesc și mai iau o înghițitură din ceaiul parfumat.

– Varianta mea de căutare: încep cu procesorul, caut categoria cu cele mai multe opțiuni: aici este Intel Core i5. După același criteriu aleg apoi frecvența: între 1500-1999MHz. Memoria de 4 G (e valoarea minimă) și HDD de 500 M (am 5 opțiuni față de una la 320 M). Rezultatul: laptop Acer, 5 variante între 2500 și 3800 lei, îmi comunică victorioasă Oana.

– E prea scump pentru mine, să mai lucrăm la opțiuni, prind eu curaj.  La aceeaşi marcă, aleg un Intel Celeron Dual Core (seamănă numele cu cel actual, plus că e mai “inimos”), las frecvența aceeași (între 1500-1999 MHz), memoria tot de 4 M. Selecția îmi afișează două variante, singura diferență fiind mărimea hard-diskului. Cum ambele au prețuri asemănătoare şi accesibile (aprox 1550 lei), îl aleg pe cel cu 500 M.  Nu mai pot alege culoarea, însă prețul mic face negrul acceptabil.

– Înveţi repede, mă privesc admirative fetele şi, triumfătoare asupra conservatorismului meu (parţial, e drept, până la finalizarea achiziţiei), mă provoacă la un concurs de clătite, ca în copilărie. Distracţia abia începe.

Această discuție edificatoare despre criteriile de alegere a unui laptop este povestită de Seherezada spre folosul celor asemănători ei (adică necunoscători ai tehnologiei moderne) și pentru etapa a 6-a a concursului SuperBlog 2012.