Pădurea – simbol al armoniei

Marcel Prevost, în prefaţa la volumul “La foret” de A. Jacquot, în 1911, spunea: “Frumuseţii mării şi a muntelui i se poate compara numai frumuseţea pădurii. Dar în splendoarea forestieră este un “nu-ştiu-ce” mai viu, mai apropiat sufletului uman. Un arbore mare este o fiinţă care respiră alături de noi şi care, departe de a …

Continuă să citești Pădurea – simbol al armoniei

Mereu pădurea…

Duminica, am fost intr-o excursie in padurile din jurul Brasovului. Asa cum am mai scris aici, padurea este ca o catedrala pentru mine. Pe drum, pe carare, m-am oprit de cateva ori si am ascultat pur si simplu. Tacere. Tril de pasare. Tacere. Fosnet de frunza leganata spre pamant. Tacere. Ciocanitoare. Tacere. Izvor zglobiu si …

Continuă să citești Mereu pădurea…

Padure si liniste

Am fost ieri la plimbare in padure. Era liniste, mirosea a iarna. Si a inceput sa bata vantul. Totul era atat de liber, de firesc,  "la locul lui".  Frunzele uscate tremurau jucause pe crengi, iar copacii scartaiau leganandu-se in vant.Din cand in cand, picaturi de zapada moale cadeau pe mine, le auzeam fosnetul cand se …

Continuă să citești Padure si liniste