Povestirile unei Seherezade moderne (20 – Mișcare la 90 de ani)

Dl. Ioan, 90 de ani, cântă la vioară. Dl. Dan, 78 de ani, ia lecții de masaj. Dl. Emil, 65 de ani, face 1000 de flotări pe zi (pe marginea patului) și 500 de semi-genoflexiuni. Zilnic (e un fapt real)!

Ce au în comun cei trei domni? O bicicletă medicinală în camera lor (!), pe care o folosesc după un program bine stabilit și respectat!  Dl. Ioan, de 3 ori câte 5 minute, dl. Dan, jumătate de oră zilnic, iar dl. Emil o oră pe zi. Toți trei stau în aceeași cameră a căminului de bătrâni din Săcele, Brașov, unde eu merg voluntar, săptămânal, în calitate de profesoară de yoga pentru “ora de gimnastică”.

Ședința de mișcare se desfășoară în clubul căminului, la etajul al doilea, unde se adună cei valizi și dornici să își dezmorțească încheieturile. Unii abia vin, ajutându-se de mergătoare sau fiind aduși în scaune cu rotile de asistente, alții vin pe picioarele lor și chiar vor să mă ia la dans (un domn profesor de muzică din localitate cântă la micuța orgă electronică în timpul ședinței noastre, e mai antrenant așa).

Nu pot descrie cât de bine le face scurtul timp în care se mișcă: se încălzesc, încep să dea jos din “cojoacele” cu care se înfofolesc, indiferent de vreme, sunt mai zâmbitori, fac glume, parcă și mintea le devine mai activă. Se încurajează reciproc, se apostrofează delicat dacă vreunul întârzie, socializează și nu le mai pasă dacă nu reușesc să facă perfect o mișcare de aplecare sau de răsucire. Important este că se mișcă altfel decât în viața de zi cu zi, nu doar urcă scările sau se duc la sala de mese!

Domnii menționați la începutul articolului s-au mobilizat mai mult și lucrează în plus, în cameră, lăudându-se apoi cu performanțele lor (au primit bicicleta respectivă de la un nepot, deja nu mai contează al cui, care a cumpărat-o la ofertă, de la magazinul  real,-). Mișcarea zilnică îi ajută să își păstreze spiritul treaz și sunt exemple pentru ceilalți locatari ai căminului respectiv.

(imaginea de aici)

Indiferent de vârstă, mișcarea are efecte foarte bune asupra corpului, psihicului și minții. În cartea ei Puterea Lunii, Johanna Paungger face elogiul mișcării fizice și chiar afirmă că “tot ce nu se mișcă putrezește”. Și să nu uităm că rigiditatea este specifică morții, iar ceea ce este viu este mereu în mișcare, în evoluție (atât la nivel corporal, cât și psiho-mental)!

Am făcut baschet în copilărie la clubul sportiv, am terminat o facultate “activă” (Silvicultura), iar dacă nu fac mișcare câteva zile devin deprimată și lipsită de chef. Fac ture cu bicicleta în jurul Brașovului, merg din când în când la înot și, mai ales, practic yoga. Sunt adepta mișcării fără prea multe elemente ajutătoare, nu îmi place să îmi condiționez mișcarea de un dispozitiv, oricare ar fi el. Nu aș alege o bicicletă sau o bandă de alergare de interior, ar fi prea mult “cardio” pentru gustul și necesitățile corpului meu. Sunt suficiente posturile și tehnicile de respirație yoga.

Imagine din oferta real,-

Dar, dacă ar fi să îmi iau vreun aparat sportiv, m-aș orienta spre o bancă de abdomene dreaptă (oferta sportivă de la real,- cuprinde multe aparate de calitate, rezistente pentru o activitate fizică la domiciliu). Constituția mea este mai degrabă subțire și am nevoie de masă corporală, aș vrea să mă împlinesc, nu să slăbesc. Cu câteva greutăți, pot varia destul de mult exercițiile ca să îmi dezvolt musculatura și să nu apară plictiseala, unul din dușmanii mișcării acasă.

În NODEX 2002, sportul este definit drept „totalitate de exerciții fizice și de jocuri practicate metodic și sistematic în vederea întăririi organismului, dezvoltării voinței și obținerii unor performanțe„. Cei care practică regulat un sport dinamic își dezvoltă o atitudine tonică, optimistă, o camaraderie specifică, sunt mai disciplinați, au încredere în ei și ajung mai ușor la succes. Indiferent de mișcarea preferată, oamenii activi fizic se bucură mai mult de viață, așa cum mi-au demonstrat domnii de la căminul de bătrâni!

Seherezada a povestit aceste fapte reale pentru etapa a 20-a a concursului SuperBlog 2012.

Povestirile unei Seherezade moderne (2 – Rochia roşie)

Prietena mea R. este îndrăgostită, e limpede ca lumina zilei: poartă rochie, s-a dat cu ruj roșu, miroase plăcut a parfum, zâmbeşte mereu! Nici nu știu dacă am văzut-o vreodată în acest fel. Cine o fi fericitul? mă întreb.

(sursă imagine)

Mai mult chiar, m-a rugat să o însoţesc la cumpărături. Trebuie să fac un semn undeva pe perete! M-a chemat să mergem “ca fetele”, să ne cumpărăm haine, are nevoie de o nouă garderobă, feminină de această dată (că de altele are dulapul plin). Am acceptat, plăcut surprinsă, e o latură a ei necunoscută de mine, care “strigă” să fie descoperită. Alegem să începem cu real,-, e la doi pași de noi.

Scriam într-un articol anterior că fiecare dintre noi are daruri ascunse. Ei bine, una dintre surprizele mele a fost să văd dezinvoltura (şi talentul) cu care R. alege şi combină bluzele, fustele, culorile. Se descurcă perfect și știe ce vrea. Are material de lucru proaspăt, noua colecţie de toamnă de la Designer’s, marca proprie real,-.

Sub ochii mei răbdători, se metamorfozează  ca un fluture proaspăt ieşit din cocon, care îşi întinde aripile şi le încearcă în bătaia vântului.  Îi mulţumesc în gând necunoscutului care a retrezit-o la viaţă, la frumusețe, la feminitate. După “deliberări îndelungate”, lasă deoparte culorile de toamnă englezească și îşi alege două rochii, una gri, tricotată, şi o alta roşie, la care adaugă sacoul și fusta bleumarin, alături de o bluziţă albă. Bineînţeles, are nevoie şi de încălţări adecvate, aşa că răscoleşte şi raftul corespunzător, până găseşte balerini și ghetuţe care îi plac.

Mai mult chiar, mă convinge să probez şi eu diverse piese de îmbrăcăminte, din aceeaşi ofertă, ca să descopăr că îmi vin bine, deşi la început nu mă atrăgea culoarea sau croiala. Prefer culorile calde, puternice, clare, şi nu renunţ atât de uşor la stilul meu sport, aşa că îmi formez rapid o ţinută din blugi roşii, cămaşă albă şi un poncho învăluitor şi pufos. Pentru la iarnă, îmi aleg niște jambiere călduroase.

Nu e nevoie să mergem mai departe, în alt magazin, a găsit la real,- tot ce avea nevoie, deși am petrecut “doar” câteva ore bune probând haine, alegând pantofi, genți, eşarfe și dresuri. Are noroc că e prietena mea și că e îndrăgostită din nou, altfel nu rezistam atât de mult.

Oboseala şi timpul petrecut la cumpărături sunt compensate de bucuria pe care o simt când o surprind zilele următoare în oraș, la brațul misteriosului bărbat. Îmi face cu ochiul, complice și fericită, plutind în rochia cea nouă roșie. Să fie într-un ceas bun și să îi poarte noroc!

Încântată de transformarea feminină a prietenei sale, Seherezada își anunță participarea cu acest articol la etapa a doua a concursului SuperBlog 2012.

Sănătate, tradiţie, linişte

This gallery contains 2 photos.

Pe un blog pentru femei, era inevitabil subiectul alimentaţiei. Nu voi discuta despre reţete, există sute de site-uri dedicate acestui domeniu, mult mai vaste decât cunoştinţele mele. Tema aleasă din acest domeniu este cea a produselor naturale, româneşti, tradiţionale. Cu … Citește în continuare

Evaluează asta: